{"id":8,"date":"2023-12-22T10:21:04","date_gmt":"2023-12-22T10:21:04","guid":{"rendered":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/?page_id=8"},"modified":"2024-01-24T11:27:22","modified_gmt":"2024-01-24T11:27:22","slug":"proiectul","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/?page_id=8","title":{"rendered":"Proiectul"},"content":{"rendered":"\n

Proiectul \u201eHai la b\u0103i<\/em>!\u201d Patrimoniul balnear din jude\u021bul V\u00e2lcea (B\u0103ile Govora, B\u0103ile C\u0103lim\u0103ne\u0219ti) <\/strong> face parte din programul Patrimoniul balnear din Rom\u00e2nia<\/em>, demarat \u00een 2020, \u0219i care va continua p\u00e2n\u0103 \u00een 2025. Proiectul s-a desf\u0103\u0219urat \u00een colaborare cu Prim\u0103ria C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, S.C. B\u0103ile Govora S.A., SJAN V\u00e2lcea, fiind cercetate \u0219i documentate 42 de obiective balneare.<\/p>\n\n\n\n

Proiectul urm\u0103re\u0219te dezvoltarea sta\u021biunilor situate \u00een jude\u021bul V\u00e2lcea: Govora \u0219i C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, demarat\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea \u0219i prima jum\u0103tate a secolului XX, \u0219i continu\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een perioada postbelic\u0103. Sta\u021biunile balneare din Oltenia au ca baz\u0103 func\u021bional\u0103 caracteristicile biochimice cu extensii medical-terapeutice ale apelor din zon\u0103, const\u00e2nd din izvoare mezotermale \u0219i n\u0103mol de tip sapropelic, ce egaleaz\u0103 \u00een termeni de calitate apele din sta\u021biuni vest-europene celebre, precum cele din Fran\u021ba, Germania \u0219i Austria: Aix-les-Bains, Eaux-Bonnes, Aix la Chapelle \u0219i Baden-Wien.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, \u00een sta\u021biunile balneare din Oltenia, num\u0103rul obiectivelor arhitecturale clasate ca monumente istorice este de 4 \u00een Govora \u0219i 5 \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, unele dintre ele fiind asociate patrimoniului balnear (ansambluri urbane). Ace stea includ: instala\u021bii \u0219i pavilioane de b\u0103i, izvoare, \u0219tranduri, cazinouri, vile \u0219i case reziden\u021biale, g\u0103ri, foi\u0219oare. Astfel, lista include \u00een B\u0103ile Govora \u2013 Ansamblu urban Govora (Vila Ivanovici, Hotel Palace, Cazinoul, etc); \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti \u2013 Pavilionul central al Hotelului Central, Ansamblu urban C\u0103lim\u0103ne\u0219ti (Hotel Jantea 1, Hotel Vasiu, Vila Mihailidi, Vila Cantacuzino etc), Gara C\u0103lim\u0103ne\u0219ti (fost\u0103 Jiblea).<\/p>\n\n\n\n

Situa\u021bia infrastructural\u0103 prezint\u0103 factori de degradare a unui procent semnificativ dintre obiectivele sta\u021biunilor, \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimii 30 de ani pe fondul privatiz\u0103rilor accelerate \u0219i inexisten\u021bei investi\u021biilor ulterioare. De asemenea, poate fi men\u021bionat \u0219i aspectul problematic al fondului legislativ, prin num\u0103rul mare al avizelor de construc\u021bie a unor noi cl\u0103diri, \u00een pofida nerespect\u0103rii reglement\u0103rilor referitoare la distan\u021bele minime \u00eentre obiective, normele de siguran\u021b\u0103 \u0219i integritatea structural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u021bii, ne propunem valorificarea acestei importante categorii a patrimoniului cultural, prin intermediul implic\u0103rii autorit\u0103\u021bilor locale, a proprietarilor de obiective \u0219i monumente istorice (vile, stabilimente balneare, hoteluri, cazinou, foi\u0219oare, izvoare, cinematograf, uzin\u0103 electric\u0103, castel\u2013turn, parc etc.), a sectorului neguvernamental, a arhivelor jude\u021bene, a muzeului jude\u021bean, care s\u0103 contribuie, \u00eempreun\u0103, la organizarea de expozi\u021bii, dezbateri, identific\u0103ri de solu\u021bii concrete \u0219i la implementarea unor bune practici de promovare \u0219i protejare a acestui patrimoniu arhitectural.<\/p>\n\n\n\n

 Totodat\u0103, proiectul atrage aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii conserv\u0103rii patrimoniului arhitectural antebelic \u0219i interbelic, propun\u00e2nd documentarea unor cl\u0103diri istorice \u0219i utilizarea lor ca exemple de bune practici (Hotelul Palace din B\u0103ile Govora, 1914, VL-II-m-B-09644, Hotelul Central din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti-C\u0103ciulata, 1881-1886, ref. 1910-1911, VL-II-m-B-09701). O serioas\u0103 problem\u0103 actual\u0103 este aceea c\u0103 multe dintre cl\u0103dirile cu valoare istoric\u0103 din sta\u021biunile balneare Govora (Pavilionul de b\u0103i, Uzina Electric\u0103 \u015fi Hotelul Statului nr. 1, Izvorul Ferdinand, Cazinoul \u2013 construit de prima femeie arhitect din Rom\u00e2nia, Maria Virginia Andreescu-Haret, \u0219i singurul din \u021bar\u0103 \u00een care nu s-a pariat niciodat\u0103) \u0219i Ol\u0103ne\u0219ti sunt \u00eenchise \u0219i inaccesibile, nu au fost restaurate, sau se afl\u0103 \u00een lungi situa\u021bii de litigiu, ceea ce determin\u0103 degradarea lor accentuat\u0103. Un exemplu \u00een ceea ce prive\u0219te efectele acestor probleme \u00eel reprezint\u0103 Vila Ivanovici, care a fost declarat\u0103 pericol public de c\u0103tre ISU \u0219i a suferit o interven\u021bie de urgen\u021b\u0103 \u00een 2019.<\/p>\n\n\n\n

 B\u0103ile Govora, <\/strong>\u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1887 de c\u0103tre generalul medic Nicolae Zorileanu, la ini\u021biativa lui I.C. Br\u0103tianu, a fost rezultatul sincroniz\u0103rii politicilor de dezvoltare ale statului rom\u00e2n cu cele ale statelor occidentale. Lucr\u0103rile de captare a apelor au \u00eenceput \u00een 1887, inginerul Bochet (care captase \u0219i apele de la Vichy \u0219i Aix-les-Bains) fiind \u00eens\u0103rcinat cu coordonarea proiectului. Fondat\u0103 la ini\u021biativa statului, sta\u021biunea a reunit \u00een faza ini\u021bial\u0103 trei hoteluri, Stabilimentul de b\u0103i, al\u0103turi de izvoare \u0219i cl\u0103diri auxiliare. Ulterior, au fost v\u00e2ndute terenuri pentru construc\u021bia unor re\u0219edin\u021be private sau hoteluri, precum Vila Ivanovici \u0219i Hotel \u0218tef\u0103nescu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1910\/1912 (cf.Monitor Oficial), sta\u021biunea a fost concesionat\u0103 Societ\u0103\u021bii Govora-C\u0103lim\u0103ne\u0219ti (condus\u0103 de Vintil\u0103 Br\u0103tianu), \u00een scopul moderniz\u0103rii \u0219i extinderii. \u00cen acest context, a fost construit\u0103 Uzina de ap\u0103 \u0219i electricitate, \u0219i au fost realizate \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri privind captarea apelor \u0219i utilizarea acestora. Conceput ca un ora\u0219-gr\u0103din\u0103 (dup\u0103 modelul ora\u0219elor\u2013parc din marile sta\u021biuni franceze \u2013 Vichy, Vittel, Evian, Aix-les-Bains), B\u0103ile Govora au devenit cunoscute la finalul secolului al XIX-lea \u2013 \u00eenceputul secolului XX, ca un exemplu relevant de ora\u015f termal aflat la grani\u0163a dintre Orient \u015fi Occident. Arhitec\u021bi precum Maria Virginia Andreescu-Haret, Ernest Doneaud sau peisagistul francez Emile Pinard au conferit sta\u021biunii o faim\u0103 continental\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 proiectele coordonate de stat s.au adaugat cele private, reprezentate de vile \u0219i hoteluri.<\/p>\n\n\n\n

Govora a devenit una dintre cele mai importante sta\u021biuni balneare, prin propriet\u0103\u021bile izvoarelor iodurate \u0219i sulfuroase, cu aplica\u021bii medicale \u00een aria <\/strong>afec\u021biunilor hepatice, obezit\u0103\u021bii, calculilor renali, reumatismelor, anemiei etc.<\/p>\n\n\n\n

La C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, p<\/strong>rimele descoperiri ale propriet\u0103\u021bilor curative ale apelor au fost realizate \u00een jurul anului 1848, dar dezvoltarea sta\u021biunii a \u00eenceput la sf\u00e2r\u0219itului secolului al XIX-lea, c\u00e2nd au fost construite primele stabilimente balneare \u0219i vile. \u00cen anul 1860, apa mineral\u0103 de la C\u0103lim\u0103ne\u0219ti-C\u0103ciulata avea deja o faim\u0103 european\u0103, fiind \u00eembuteliat\u0103 \u0219i transportat\u0103 \u00een capitala Fran\u021bei. Apele din C\u0103ciulata erau recomandate pentru tratarea afec\u021biunilor renale<\/strong>. Izvorul Golescu (ulterior, Izvorul C\u0103ciulata) a fost captat de c\u0103tre Alexandru Golescu \u00eenc\u0103 din 1845, pentru a nu fi inundat de r\u00e2ul Olt. Sta\u021biunea era dotat\u0103 cu un institut de fizioterapie, iar apele minerale erau utilizate \u00een procesele de tratare a unui variat spectru de afec\u021biuni, printre care: reumatisme cronice, <\/strong>gastrite etc. \u00cen perioada respectiv\u0103 s-a concluzionat c\u0103 a<\/strong>c\u021biunea terapeutica a apelor de la C\u0103lim\u0103ne\u0219ti prezenta elemente biochimice similare celor existente \u00een cazul apelor de la Aix-les-Bains, Eaux-Bonnes, Aix la Chapelle \u0219i Baden-Wien. Cl\u0103direa emblematic\u0103, Hotelul Central, a fost construit\u0103 \u00een intervalul 1881-1886 \u0219i modernizat \u00eentre 1910-1911. Primul director medical al sta\u021biunii a fost doctorul C. Frumu\u0219ianu. Dezvoltarea sta\u021biunii a continuat dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial prin construirea Hotelurilor Jantea 1 \u0219i 2. \u00cen perioada interbelic\u0103 apar \u0219i vile\u2013re\u0219edin\u021be de var\u0103 construite \u00een stil neorom\u00e2nesc, integr\u00e2nd, \u00eentr-o manier\u0103 eclectic\u0103, elemente Art Deco precum Vila Cantacuzino, Mihailidi, Papagoga.<\/p>\n\n\n\n

Echipa proiectului:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dr. Daniela Mihai \u2013 membru (INP)<\/p>\n\n\n\n

Dr. Florentina Udrea \u2013 membru (INP)<\/p>\n\n\n\n

Dr. Adriana Speteanu-Vasiliu \u2013 membru (INP)<\/p>\n\n\n\n

Andreea Dumitru \u2013 membru (INP)<\/p>\n\n\n\n

Colaboratori:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Iosef Kovacs, arhitect<\/p>\n\n\n\n

Florin Epure, istoric<\/p>\n\n\n\n

C\u0103t\u0103lin S\u00eeiulescu, istoric<\/p>\n\n\n\n

Parteneri:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prim\u0103ria C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, Centrul de informare turistic\u0103<\/p>\n\n\n\n

S.C. B\u0103ile Govora S.A.<\/p>\n\n\n\n

SJAN V\u00e2lcea<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Proiectul \u201eHai la b\u0103i!\u201d Patrimoniul balnear din jude\u021bul V\u00e2lcea (B\u0103ile Govora, B\u0103ile C\u0103lim\u0103ne\u0219ti)  face parte din programul Patrimoniul balnear din Rom\u00e2nia, demarat \u00een 2020, \u0219i care va continua p\u00e2n\u0103 \u00een 2025. Proiectul s-a desf\u0103\u0219urat \u00een colaborare cu Prim\u0103ria C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, S.C. B\u0103ile Govora S.A., SJAN V\u00e2lcea, fiind cercetate \u0219i documentate 42 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-templates\/full-width.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-8","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/8","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/8\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10,"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/8\/revisions\/10"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/balnear-oltenia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}